vineri, 6 decembrie 2013

Odă lui Moş Nicolae. Bătrânul cel fumat care a vinit

Şi a vinit! A vinit pe uşă aşa cum ştie el să vină. Şi tot pe acolo a şi plecat, pentru că doar pe acolo ştie el să plece. El nu este Moş Crăciun să alunece pe acoperiş şi să se ardă la fund. Săracul! În fiecare an cînd vine, Moşul se arde la fund. Aşa am văzut eu la desene.

Şi a vinit după ce l-am aşteptat şi m-am rugat, şi am mâncat şi m-am comportat. Şi după ce el a stat acolo unde şi el şi Moş Crăciun pot sta: pe acoperiş.

Şi a vinit deşi cum nu s-ar preta: fumat!

Şi a vinit cu daruri multe şi cerute şi m-a iertat. Pentru că este Moş bun, Moş Nicolai deşi m-a făcut să aştept, să rog, să mănânc, să mă comport. 

Pentru toate acestea îi mulţumesc şi îl iert şi suport încă o zi despărţirea de bradul lui Moş Crăciun. Căci tare am dor de Moş Crăciun.

Momentul vinirii

Şi acum liber la Moş Crăciun. Odă lui aici










Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu